Grădina de vară cu stupină, in pădure
Pădure de stejar secular– numele reflectă în mod miraculos atmosfera acestui tip de pădure. Stejari verzi, in forma de trandafir, cu forme curioase, flori colorate, toate atinse de lumina calda, aurie a soarelui. Este asociat cu cultura slava si vechile credinte si este asociat de asemenea cu mostenirea culturala a multor popoare Europene. Este o comunitate, de copaci, unică, care combină plante din diverse habitate și, astfel, oferă albinelor polen și nectar aproape pe tot parcursul sezonului.
Fot. Tatarinov Andrey
Geneza lemnului, de stejar secular
Cu secole în urmă, înainte ca agricultura să se dezvolte pe scară largă și să apară pajiștile de fân, în lunile calde, vitele și caii erau pășunate în păduri, iar iarna se adunau crengi si busteni. Pădurea asigura și lemne: de aici se strângeau crengi, se tăiau lăstarii; a fost, de asemenea, o sursă de pamant pentru izolarea clădirilor și pentru căptușirea incintelor pentru animale. Ca urmare a acestor activități, s-a format o zonă cu densitate relativ scăzută a coronamentului, în care lumina soarelui ajunge în tufisuri și permite dezvoltarea intensivă a acestora.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Floră de stejari seculari
Să facem cunoștință cu lista de plante care se găsesc în pădurea de stejar. Acest lucru ne va ajuta să recunoaștem acest tip de pădure care este din ce în ce mai puțin frecventă. Arboretul, moderat, afânat, este dominat de stejarul (gorunul) Quercus sessilis (petraea) și stejarul pedunculat Quercus. robur, si în amestec cu teiul cu frunze mici- Tilia cordata, parul- Pyrus communis (pyraster) și mărul sălbatic -Malus sylvestris. Tufișul sub formă de exemplare individuale sau aglomerări este alcătuit din: alun comun ( Corylus avellana), caprifoi (Lonicera xylosteum), tufiș de cătină (rosie-Tamarix ramosissima), Rhamnus carhartica (cathartica) -verigar, porc negru (porumbar)-Prunus spinosa, cătină (crusin)- Frangula alnus, păducel Crataegus Viburnha (monogyna), trandafir francez Rosa gallica precum și tufișul de stejari, peri, tei, carpen Carpinus betulus și mesteacăn Betula pendula.
Densitatea tufisurilor este extrem de bogată, compactă și luxuriantă. Iată o listă cu plantele selectate:
Caracteristic pentru stejarii termofili: elebor cu flori albe Vincetoxicum hirundinaria, piersic Campanula persicifilia, mazăre neagra Lathyrus niger, Melittis melissophyllum, Pulmonaria mollis, P. angustifolia cu frunze înguste, Potentilla alba, Tanacetum corymbosum tansy.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Plante de pajiști umede (ordinul Molinietalia): fag eurasiatic Betonica officinalis, muscatura diavolului Succisa pratensis, Dianthus superbus, Sanguisorba officinalis, Gladiolus imbricatus,o planta târâtoare cu flori, Serratula tinctoriaeus. Printre altele: clopotolița Adenophora liliifolia, agan albastru Peucedanum cervaria, Digitalis grandiflora, vulturul pătat comun Aquilegia vulgaris, primula Primula veris și orhideea - Platanthera bifolia.
Inspirații ale lemnului de stejar secular în stupina din padure
Următoarele combinatii, pe care le-am creat pentru „STUPINA”, arată cum plantele cu cerințe diferite de habitat pot fi combinate, urmând modelul sistemelor de plante naturale. Este o experiență foarte interesantă. La crearea unei stupine inspirate din lemnul de stejar luminos, cunoașterea articolelor publicate în STUPINA despre pajiști proaspete și umede purtătoare de nectar (nr. 3/2019, 4/2019), plante termofile (nr. 4/2020) și pădurile de primăvară (nr. 2/2021) vor fi de ajutor.
Când combinăm plante tipice pajiștilor termofile și pajiștilor umede, putem construi terase cu sol uscat și umed. O soluție bună va fi și echilibrarea condițiilor de umiditate și a pH-ului ușor alcalin, deoarece prezența carbonatului de calciu în sol compensează într-o oarecare măsură posibila lipsă de apă - spune profesorul Władysław Matuszkiewicz. Condiții similare de habitat apar în mod natural în pădurea de stejar. Aproape toate plantele erbacee pe care le-am folosit în aranjamentele mele sunt plante perene.
Excepție este Degetarita, de doi ani. Exemplarele selectate în miniatură și altoite de copaci și arbuști pot fi înlocuite cu soiuri de dimensiuni mai mari, dacă dimensiunea grădinii o permite. În cazul perilor și merilor, am lăsat cititorii să-și aleagă liberi, soiurile preferate. Plantele găsite în pădurile de stejar sunt vizitate de multe insecte diferite. Din acest motiv, am creat seturi urmând câteva condiții:
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Compoziția 1 păstrată în alb și roz. Desen de Maria Janicka
Compoziția 1
Este extrem de subtila, în alb și nuanțe de roz. Perii înfloresc aici în alb, lacramioarele de mai cu flori ca niște clopoței, în timp ce florile roz de diferite nuante,precum gladiole (roz închis), trandafir (roz și alb) și gălbenele (roz pal).
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
|||||||
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Tei „Green Globe” |
|
|
|
x |
x |
|
|
|
300-500 |
2 |
Stejar englezesc "Compacta" |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
200-300 |
3 |
Par (pe portaltoi pitic) |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
200-250 |
4 |
Trandafir „Rush” (tufos) |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
120-160 |
5 |
Arnica |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
pana la 100 |
6 |
Gladiole |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
30-60 |
7 |
Maghiran |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
pana la 80 |
8 |
Lăcrămioare |
|
|
x |
|
|
|
|
|
pana la 20 |
Compoziție 1. Compilatie proprie: Maria Janicka
Compoziția 2 în visiniu, violet și roz somon, cu o tentă de alb. Desen de Maria Janicka
Compoziția 2
Combină culoarea visinie a frunzelor de alun cu violetul închis al florilor de primăvară ale violetei parfumate, apoi cu safirul florilor de păr, trandafirul roz-somon și florile de crin și un accent de petale albe minuscule.
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] | ||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
Copaci și arbuști |
|||||||||||
1 |
Tei „Green Globe” |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
300-500 |
2 |
Stejar englezesc "Compacta" |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
200-300 |
3 |
Alun comun „Contorta” |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
200-300 |
4 |
trandafir „Northern Lights” (tufos) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
150 |
Plante erbacee |
|||||||||||
5 |
Crinul auriu (Lilium auratum) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
40-150 |
6 |
Helebor cu flori albe |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
pana la 60 |
7 |
Veronica spicata |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
10-50 |
8 |
Violet parfumat |
|
x |
x |
|
|
|
|
|
|
5-10 |
Compoziție 2. Compilare proprie: Maria Janicka
Compoziția 3 - roz intens cu violet și o notă delicată de alb. Desen de Maria Janicka
Compoziția 3
Aici, la rândul lor, florile de trandafir și trifoi, de un roz-carmin intens, se armonizează cu clopoțelul violet-safir și Succisa pratensis (muscatura diavolului). Înflorirea începe cu o notă mai moale de alb de cocos și flori de măr.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Compoziția 4 cu accente puternice de galben atenuate cu alb. Desen de Maria Janicka
Compoziția 4
Este plin de frumusețe și lumina datorită predominanței florilor galben deschis și crem atenuate de albul unui clopot fermecător cu flori de piersic.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Compoziție 4. Compilare proprie: Maria Janicka
Special pentru cititorii „STUPINA”, am pregătit propriile mele, unice, amestecuri perene - seturi de plante care pot fi plantate într-un colț din curte/ parc, într-o livadă veche sau pur și simplu înconjurate de un grup de foioase, urmând un model al unui sistem forestier liber. Aceste seturi, ca și compozițiile, sunt păstrate în diverse culori: pastel, sunt expresive, deschise sau închise, contrastante, multicolore și discrete, în care domină nuanțele unei singure culori.
În nuanțe de roz somon și violet
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
Copaci și arbuști |
|||||||||||
1 |
Digitalis Illumination Raspberry |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
80-120 |
2 |
Campanula trachelium |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
30-100 |
3 |
Gladiolus imbricatus |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
30-60(80) |
4 |
Lilium martagon(crinul Sapca Turcului) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
40-150 |
Plante erbacee |
|||||||||||
5 |
Ajuga reptans |
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
|
|
10-30 |
6 |
Primula veris |
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
10-25 |
Setul 1. Elaborare proprie: Maria Janicka
crt |
Nume |
|
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
|||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Heracleum sphondylium |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
50-150 |
2 |
Digitalis purpurea |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
80-120 |
3 |
Lilium martagon(crinul Sapca Turcului) |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
40-150 |
4 |
Succisa pratensis (muscatura diavolului |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
15-50(80) |
5 |
Melittis melissophyllum |
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
30-50(70) |
6 |
Viola odorata |
x |
x |
|
|
|
|
|
|
|
5-10 |
Setul 2. Elaborare proprie: Maria Janicka
În nuanțe de roz, violet și alb
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Campanula persicifolia |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
80 |
2 |
Campanula trachelium |
|
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
30-100 |
3 |
Betonica officinalis |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
30-90(100) |
4 |
Viscaria |
|
|
x |
x |
|
|
|
|
|
15-60(100) |
5 |
Frag |
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
x |
x |
5-20(30) |
6 |
Ajuga reptans |
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
|
10-30 |
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Anthericum ramosum |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
pana la 100 |
2 |
Campanula persicifolia |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
80 |
3 |
Viscaria vulgaris |
|
|
|
x |
x |
|
|
|
|
15-60(100) |
4 |
Potentilla alba |
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
pana la 15 |
5 |
Veronica spicata |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
10-50 |
6 |
Allium oleraceum |
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
|
30-60 |
Setul 5. Elaborare proprie: Maria Janicka
În nuanțe de galben și alb
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Digitalis purpurea |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
30-100(120) |
2 |
Filipendula vulgaris |
|
|
|
|
x |
x |
|
|
|
30-60 |
3 |
Origanum vulgare |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
pana la 80 |
4 |
Lamium galeobdolon |
|
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
20-60 |
5 |
Vincetoxicum hirundinaria |
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
|
pana la 60 |
6 |
Primula veris |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
pana la 20 |
Setul 6. Elaborare proprie: Maria Janicka
Multicolor
crt |
Nume |
Timp de înflorire |
Înălțime [cm] |
||||||||
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
|||
1 |
Agrimonia eupatoria |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
x |
30-100 |
2 |
Digitalis purpurea |
|
|
|
|
x |
x |
x |
x |
|
80-120 |
3 |
Gladiolus imbricatus |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
30-60(80) |
4 |
Campanula persicifolia |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
80 |
5 |
Origanum vulgare |
|
|
|
|
x |
x |
x |
|
|
pana la 80 |
6 |
Primula veris |
|
x |
x |
x |
|
|
|
|
|
pana la 20 |
Setul 7. Elaborare proprie: Maria Janicka
Dr. Maria Janicka
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Literatură:
Borkowski J. 2011. Cum arătau pădurile primitive ale Europei sub presiunea marilor ierbivore? Lucrări de cercetare forestieră 72 (2): 183–190.
Brzeg A., Wika S. 2017. Lemn de stejar luminos Potentillo albae-Quercetum Libbert 1933 nom. în partea centrală a muntilor Cracovia-Częstochowa. Cercetare Fiziografică 7, ser. B - Botanică: 7–38.
Hédl R., Kopecký M., Komárek J. 2010. O jumătate de secol de succesiune într-un lemn de stejar temperat: de la comunitate bogată în specii la pădure mesică. Diversitate și distribuție 16: 267–276.
Jakubowska-Gabara J. 1993. Recesiunea ansamblului de lemn de stejar luminos Potentillo albae-Quercetum Libb. 1933 în Polonia. Ed. Universitatea din Lodz, Lodz
Jakubowska-Gabara J. 2004. Stejarul luminos Potentillo albae-Quercetum. În: Herbich J. (ed.). Păduri și păduri. Manuale Natura 2000 pentru protecția habitatelor și speciilor - manual metodologic. Volumul 5. Ministerul Mediului, Varșovia: 261–265.
Kaźmierczakowa R. 1968. „Kwiatówka” - o rezervă de lemn de stejar luminos în Muntele Małopolska. Să protejăm natura nativă 3: 13–19.
Kaźmierczakowa R. 1971. Ecologie și producție de tufă de stejar luminos și carpen din rezervele Kwiatówka și Lipny Dół din Muntele Małopolska. Studiind Naturae Ser. A. Departamentul pentru Conservarea Naturii, Cracovia: 1–104.
Kwiatkowska A. J. 1996. Schimbarea presiunii erbivorelor ca cauză a regresiei pădurilor de stejar luminos din pădurea primitivă Białowieża. Știri ecologice: 42 (3): 137–162.
Lipiński M. 2010. Beneficiile albinelor. Polenizarea și producția de miere a plantelor, PWRiL, Ed. Sądecki Bartnik, Varșovia – Stróże
Matuszkiewicz W. 2008. Ghid pentru determinarea comunităților de plante din Polonia. PWN, Varșovia.
Matuszkiewicz W., Sikorski P., Szwed W., Wierzba M. 2012. Comunitățile de plante din Polonia. Păduri și desișuri. PWN, Varșovia.
Sulborska A., (2019) Plante benefice. Editura „STUPINA”, Klecza Dolna.