Avantajele și dezavantajele zahărului în hrănirea albinelor
Există o lungă și veche listă de titluri care pe bună dreptate blamează zahărul în nutriția albinelor datorită efectelor de uzură pe care s-a dovedit că le are. (Zaharoza sau sucroza este substanța de bază – o moleculă dublă formată prin legarea chimică între o moleculă de glucoză și una de fructoză, iar denumirea de ”zahăr” este numele popular al produsului.)
Fot. Roman Dudzik
Această uzură constă în reducerea cantității de proteine din corpul albinelor prin transformarea lor în enzime necesare prelucrării zaharozei fără a putea fi înlocuite. Reducerea rezervei de proteine din corpul albinei duce automat la reducerea longevității albinei și chiar la scăderea imunității acesteia.
Aceste noțiuni despre uzura provocată de către zaharoză capătă nuanțe nebănuite, astfel:
- Colectarile abundente de nectar, care și el conține zaharoză în proporție mare, are efecte de uzură comparabile cu ale zahărului,
- S-a dovedit că aportul de zaharoză este cu mult mai puțin dăunător dacă albinele au acces în timpul culesului la proteine de bună calitate (polen poliflor cu condiția ca acesta să aibă minim 20% proteină în cazul unui cules ”ușor” și peste 30% proteină în cazul unui cules abundent sau substituent de polen de bună calitate atât în privința conținutului de proteină, cât și în privința digestibilității și echilibrului între elementele nutritive). Problema cea mai frecventă este că albinele culegătoare ignoră sursele de polen tocmai în timpul colectarile abundente de nectar, când nevoile sunt maxime. Astfel că de obicei uzura nu este evitată.
- Siropurile de fructoză și glucoză din amidon au deschis calea înlocuirii zahărului în nutriția albinelor. Însă de la început s-a constatat că rezultatele acestora nu sunt perfecte, până cînd s-a concluzionat că și acestea necesită o ajustare serioasa ca să devină potrivite pentru hrănirea albinelor: reducerea cantității unor glucide reziduale, ajustarea pH-ului, adăugarea de microelemente și de antioxidanți din plante, practic o pregatire destinata special hrănirii albinelor.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Pe de altă parte, în perioadele în care avem nevoie de stimulare a activității albinelor, atât toamna devreme, cât și la finalul iernii inclusiv primăvara sau după formarea roiurilor pentru dezvoltare, pe lângă hrana proteică obligatorie, glucoză și fructoză, putem utiliza o anumită doză de sucroză/zaharoză (în sirop sau turte), care dă un impuls energetic imediat.