Impactul schimbărilor climatice asupra bunăstării albinelor

Clima se schimbă foarte mult. Avem de-a face cu fenomene extreme precum valuri de căldură severe, seceta și inundații din ce în ce mai des. Acestea afectează atât fermele apicole, cât și polenizatorii sălbatici. Din păcate, totul indică faptul că schimbarea conditiilor climatice din țară pot avea un impact negativ mare asupra numărului de polenizatori liberi și asupra sănătății albinelor.

Fot. Anna Sierpińska

Creșterea temperaturii medii a Pământului înseamnă mai mult decât încălzirea climatica în diferite regiuni ale lumii. De asemenea, implică modificări ale circulației atmosferice, care are ca rezultat, printre altele, intensificarea evenimentelor meteorologice extreme. De câteva decenii, s-a observat o creștere a numărului de ploi abundente și prelungirea perioadelor secetoase. De asemenea, ne lovim tot mai des de valurile de căldură [Kundzewicz și colab. 2018, Wibig, 2018].

Aceste fenomene pot avea un impact negativ asupra insectelor polenizatoare, de exemplu: inundațiile sunt deosebit de dăunătoare pentru speciile care stabilesc colonii și hibernează subteran [Botias 2015]. Însăși schimbarea temperaturilor medii ale lunilor individuale afectează fenologia plantelor și, prin urmare, disponibilitatea hranei pentru polenizatori.

Florile pot fi, de asemenea, deteriorate fizic în furtuni și averse, iar în perioadele secetoase pot fi mai puține și pot produce mai puțin nectar. Condițiile meteo afectează, de asemenea, comportamentul și fiziologia insectelor, precum și a paraziților, agenților patogeni și prădătorilor care îi bântuie [Conte și Navajas, 2008, raportul FAO 2011, Nicholson și Egan, 2019]. Toate acestea înseamnă că schimbările climatice vor avea un impact foarte mare asupra bunăstării polenizatorilor.

Moartea bondarilor

Albina este o specie foarte maleabilă, cu ecotipuri adaptate mediilor foarte diferite. Cu toate acestea, multe specii sălbatice au temperatura optimă relativ mica, iar încălzirea regională poate avea un efect negativ asupra lor. Un exemplu îl constituie bondarii. Observațiile din America de Nord și Europa arată că raza de acțiune a multor specii de bondari a scăzut cu aproximativ 300 km la extremitățile sale sudice în zonele istorice.

Modificarea distribuției bondarului (Bombus terrestris) în 2050 (panoul din stânga) și 2100 (panoul din dreapta) în cazul schimbărilor climatice semnificative (scenarii de creștere a temperaturii ridicate). Sursa: Rasmont și colab., 2015

Căldura extremă a verii, ca o consecință a creșterii temperaturilor pe glob, este, de asemenea, un factor important în reducerea populației de bondari. Temperatura ridicata a mediului duce la cererea de termoreglare cu consum intensiv de energie la aceste insecte mari, inchise la culoare și, prin urmare, relativ ușor supraîncălzite.

Din același motiv, astfel de condiții sunt, de asemenea, nefavorabile si pentru alte specii. Pe vreme caldă, albinele pot petrece mai mult timp în stup în detrimentul strângerii de hrana, ceea ce se reflectă în eficiența polenizării. De asemenea, au nevoie de multă apă pentru a răci stupul. Disponibilitatea redusă a acesteia poate avea, prin urmare, un impact negativ asupra întregii colonii [Conte și Navajas, 2008, raportul FAO 2011, Kerr și colab., 2015, Brodier și colab., 2017]. În plus, căldura contribuie la o mortalitate mai mare, în special în rândul trantorilor.

Studiile arată, de asemenea, că la temperaturi de peste 38 ° C, viabilitatea spermatozoizilor, depozitați de regină în colecțiile seminale, scade [McNeil, 2019, McAfee și colab., 2020]. Un aspect pozitiv al temperaturilor ridicate este îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar al insectelor, care crește rezistența la bolile virale.

Ierni calde

In zonele noastre, totuși, iernile, nu anotimpurile de vara, sunt cele care se încălzesc cel mai repede. Acest lucru are ca rezultat scurtarea sau dispariția diapauzei la diferite specii de insecte [Byers și Chang, 2017]. Iarna, bondarii activi Bombus terrestris sunt observați în Marea Britanie.

Cuiburile construite sub pământ permit insectelor să se adapostească la temperaturi scăzute. În cazul înghețurilor severe, solul poate îngheța până la adâncimi considerabile, ceea ce poate distruge colonia, iar perioadele lungi de frig limitează activitatea lucratorilor, ceea ce face ca insectele să moară de foame.

Iarna, există și mai multe capcane pentru bondari - în afară de disponibilitatea redusă a hranei, problema este și consumul de polen.Acesta acționează ca nuclee de condensare a gheții, reducând toleranța insectei la temperaturi scăzute. Dacă iarna este caldă, multe insecte devin active foarte devreme, ceea ce poate fi fatal în cazul înghețurilor târzii. Albinele în astfel de condiții pot întreprinde creșterea prematură a puietului [Bratkowski, 2012, Owen și colab., 2013; Switanek și colab., 2016].

Mișcarea diferitelor specii de insecte și rase în întreaga Europă (fie prin schimbarea ariei lor, fie prin comerț) le-ar putea pune în contact cu un agent patogen cu care nu au mai intrat in contact până acum. Albinele și Varroa destructor sunt doar cateva exemple în acest sens. Pe parcursul mai multor decenii ale secolului precedent, 2 halotipuri extrem de omogene ale acestui parazit au reușit să se răspândească practic în întreaga gamă de Apis mellifera, provocând mari probleme în fermele apicole [Conte și Navajas, 2008].

Oamenii de știință americani care se ocupau de dispariția în masă a albinelor, au observat că insectele din stupii afectați de acest sindrom erau infestate cu numeroși agenți patogeni, inclusiv cu cei de pe alte continente. Aceasta înseamnă că aparitia de noi boli poate fi catastrofală, iar albinele vor necesita ajutor uman pentru a supraviețui. O amenințare gravă pentru albine în Europa ar fi apariția, de exemplu, a acarienilor Tropilaelaps, prezenți în Asia.

O mulțime de probleme

Deoarece activitatea insectelor sociale, cum ar fi albina, depinde de temperatură, de lumina soarelui și de intensitatea ploii, este de așteptat ca orice schimbare a acestor factori să se traducă în producția de miere și bunăstarea coloniilor de albine. Se întâmplă nu numai printr-o influență directă asupra fiziologiei și comportamentului insectelor, ci și asupra întregului mediu al acestora.

Odată cu încălzirea globala, vor fi observate schimbări în abundența și compoziția speciilor de polenizatori sălbatici. Apicultorii vor trebui, de asemenea, să se ocupe de diverse probleme care pot afecta gestionarea stupinelor. În cazul albinelor de miere, care se caracterizează printr-o plasticitate ridicată la mediu, apicultorii pot selecta noi linii mai bine adaptate noului climat.

Cu toate acestea, nu se vor evita provocările, deoarece încălzirea va afecta paraziții, agenții patogeni, prădătorii și va intensifica concurența între diferite specii. Cu cât schimbările climatice sunt mai mari, cu atât va fi mai dificila adaptarea la aceasta - pentru natură și oameni.

Anna Sierpińska
popularizarea științei, specializarea: impactul schimbărilor climatice asupra mediului natural. De câțiva ani asociați cu portalul „Nauka o klimacie” (www.naukaoklimacie.pl)

Abonament