Utilizarea produselor apicole în afecțiuni feminine

Produsele apicole devin din ce în ce mai populare în rândul pacienților datorită valorilor lor benefice asupra sănătății. Apiterapia permite utilizarea acestora atât în asistența medicală preventivă, cât și în tratamentul diferitelor boli. Terapia cu produse apicole necesită de obicei mai mult timp decât tratamentul medicamentos, dar avantajul său incontestabil este impactul pozitiv și multilateral asupra întregului corp uman. Utilizarea produselor apicole poate sprijini, de asemenea, terapia farmacologică de bază.

Fot. Pixabay, StockSnap

Proprietățile valoroase ale mierii în tratamentul bolilor femeilor au fost deja utilizate în antichitate [Brzeziński 2004]. Mierea a fost chiar considerată a avea valoare contraceptivă - așa cum este consemnat în papirusul Ebers din secolul al XVI-lea î.Hr. [Kubicki 2015]. Se știe acum că produsele apicole sunt bactericide, virucide, fungicide, antiprotozoare, precum și antioxidante și regenerative, și deasemenea întăresc imunitatea [Miśkowiec-Wiśniewska și alții 2015; Gala 1994; Kałużny 1994; Kędzia, Hołderna-Kędzia 1994].

Scopul publicației este de a prezenta posibilitatea utilizării produselor apicole în afecțiuni des întîlnite la femei.

Fot. Pixabay, Berenice Calderón

Inflamarea aparatului genital feminin

Inflamarea organului reproducător al unei femei se poate dezvolta ca urmare a unei infecții bacteriene, virale, fungice sau protozoare sau a unei infecții mixte. Cel mai adesea, unul dintre primele simptome este apariția secreției vaginale. Ameliorarea disconfortului poate fi adusă prin tratament vaginal cu miere. Se folosește miere cristalizată (de la 10 la 30 g), învelită în tifon și formată într-un tampon care, după curățarea vaginului de secreții, este plasat adânc în el timp de 2-6 ore. Acest tratament durează 10-20 de zile. Drept urmare, ar trebui să se regenereze mucoasa cervicală și să dispară simptomele [Kędzia, Hołderna-Kędzia 1994; Kałużny 1996; Kędzi, Hołderna-Kędzia 2010 în: Poczinkova 1986 în: Sinjakow 2008, 1994; Tikhonov 2017]. Suplimentar, ar trebui să faceți o baie cu soluție de miere 30% [Kałużny 1996]. O soluție de miere de 30% poate fi folosită și pentru clătirea vaginului - vom consolida efectul combinându-l cu infuzii / decocturi răcite de buchete de mușețel (1 linguriță per pahar de infuzie) sau scoarță de stejar (50 g miere pe litru de decoct) [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2000]. Este benefic aportul oral simultan de aproximativ 20-30 g de miere în combinație cu iaurt sau extract de plante [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010]. Inflamarea organului reproducător și eroziunea cervicală, pe lângă aplicații topice, pot fi tratate și cu electroforeză - se folosesc soluții de miere, uneori îmbogățite cu extract apos de propolis [Kałużny 1996; Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010 în: Poczinkova 1986; Tikhonov 2017]. Tratamentul eroziunii cervicale se poate efectua și folosind globule pe bază de unt de cacao cu propolis - tratamentul durează 10-14 zile [Kałużny 1996].

Trichomoniaza și infecțiile organelor reproducătoare de etiologie mixtă (trichomonii, ciuperci, bacterii) pot fi tratate cu supozitoare și soluție de propolis cu etanol [Kałużny 1996]. Un exemplu de terapie folosind 5% granule de propolis vaginal, care sunt aplicate de două ori pe zi, durează 6-7 zile. În trichomoniaza tipică, 7,5% granulele de propolis și 3% extract de propolis de etanol pot fi utilizate o dată pe zi pentru terapia de 10 zile [Gala 1994]. Aplicațiile locale de miere (de preferință nectar) sau ionoforeză cu soluții de miere pot fi letale față de trichomoni. Eficacitatea terapiei depinde de tratamentul simultan al partenerului femeii bolnave. Terapia propusă pentru un bărbat include consumul zilnic de 100 g de miere dizolvată în apă în 3-4 porțiuni timp de 10-15 zile și spălarea uretrei și vezicii urinare (prin cateterizare) cu soluție apoasă de miere 20-30% [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010 pentru: Sinjakow 2008, 1994]. Mierea de cimbru este recomandată pentru a ajuta tratamentul trichomoniazei [Kałużny 1996].

Inflamarea organului reproducător poate fi rezultatul prezenței fibroamelor sau mioamelor. Sunt însoțite de sângerare din tractul genital. Utilizarea mierii în astfel de situații poate fi combinată cu fitoterapia. Este benefic să combini mierea cu infuzia de plantă de urzică, coada șoricelului și coada - calului. Proprietăți similare se obțin prin combinarea piperului de baltă cu mierea. Alte ierburi menționate sunt frunzele de Plantago major, traista-ciobanului, talpa gâștei. Pregătirea lor în proporțiile potrivite și doza potrivită poate influența pozitiv reglarea sângerării anormale [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010 după: Sinjakow 2008, 2000]. În inflamația anexelor (ovare, trompe uterine), se recomandă utilizarea mierii [Kędzia, Hołderna-Kędzia 1994] sau lăptișorului de matcă [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2000; Gala 1994].

Tulburări menstruale

Afecțiunile asociate cu menstruația includ menstruația cu puțină sângerare și cea abundentă, menstruația rară și frecventă, menstruația dureroasă, amenoreea sau sindromul premenstrual. Tratamentul natural se bazează pe utilizarea amestecurilor de plante și a aportului de miere [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010]. Merită amintit aici despre impactul pozitiv al preparatelor apicole asupra psihicului uman, care este util în tratamentul sindromului premenstrual. Poate fi benefic să luați lătișor de matcă - acesta este recomandat în timpul modificărilor hormonale, adesea însoțite de disconfort menstrual. De asemenea, va asigura un sentiment de echilibru mental [Bąk, Wilde 2002; Gala 1994]. Deja după două luni de tratament cu lăptișor de matcă, au fost observate simptome mult mai slabe ale sindromului premenstrual, care pot fi legate de prezența hormonilor în compoziția sa [Pietrusa, Derbisz 2016b]. Pe lângă consumul de decocturi sau infuzii de miere de plante, puteți utiliza o baie de plante de 10-15 minute de 3 ori pe săptămână, care va avea un calmant, va întări și îmbunătăți metabolismul. Se prepară din muguri de pin, iarbă de pelin, salvie, maghiran, cimbru, rădăcină de obligeană și coada șoricelului. În același timp, se recomandă să luați miere oral de 2 ori pe zi, câte 1 lingură [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010].

Fot. Roman Dudzik

Afecțiuni în sarcină

Sarcina este o perioadă din viața unei femei în care apar modificări în corp legate de dezvoltarea fetală. Tratamentul bolilor la o femeie însărcinată ar trebui să îi îmbunătățească sănătatea într-un timp scurt, deoarece boala mamei poate fi o amenințare pentru copilul în creștere. Prin urmare, remediile naturale nu sunt recomandate ca monoterapie, deoarece, de obicei, necesită un timp mai lung pentru a obține rezultate. Dar remediile naturale pot fi un supliment valoros pentru procesul terapeutic [Kapczyński 2000]. Trebuie să aveți grijă atunci când folosiți plante medicinale cu femeile însărcinate, deoarece multe dintre ele nu au fost testate din acest punct de vedere pentru siguranța copilului lor. [Wida-Tyszkiewicz 2015].

Anemia asociată cu deficiență de fier, care duce la oboseală, slăbiciune și somnolență, precum și crampe de picioare și dureri în zona inimii este una dintre bolile des întâlnite la gravide. Fierul bine absorbit de organism poate fi găsit în miere. Recomandate în această situație este mierea de: hrișcă [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010], zmeură și mană. Este de remarcat faptul că mierea de mană conține cea mai mare cantitate de fier [Gala1994]. Sarcina poate fi complicată de bolile tractului urinar. Consumul de miere de păpădie sau de iarbă neagră în acest timp va completa efectele medicamentelor și va fi, de asemenea, profilactică pentru edem sau formarea de depozite în tractul urinar [Gala 1994; Krzyszkowska 1995]. Sunt recomandate, de asemenea, mierea de salcâm, tei și miere polifloră [Pucek 2006]. O situație de sănătate periculoasă pentru o femeie însărcinată este hipertensiunea. Farmacoterapia ar trebui să fie susținută de utilizarea mierii, care fără efecte secundare poate scădea tensiunea arterială - un astfel de studiu la femeile însărcinate a fost realizat de oamenii de știință egipteni, după cum menționează Kędzia [2010].

Menopauza

Menopauza este perioada în care perioada de reproducere a femeii se încheie din cauza dispariției funcției ovariene. Modificările hormonale (în primul rând scăderea nivelului de estrogen în organism) sunt însoțite de simptome neurovegetative și mentale. Simptome caracteristice perimenopauzei, cum ar fi bufeuri, transpirația excesivă, probleme de somn au fost reduse semnificativ la pacienții supuși tratamentelor cu polen de albine și un preparat care conține polen de albine și lăptișor de matcă [Krajewska 2014]. Un alt mod de a atenua disconfortul menopauzei - în special la pacienții care urmează terapie anti-estrogen - este utilizarea mierii [Pietrusa, Derbisz 2016a]. Terapia de 1-2 luni cu miere și ierburi poate fi de ajutor, printre care se numără: mușețel, leonurus cardiaca, hibiscus, salvia, flori de gălbenele, sunătoare [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010 în : Sinjakow 2008]. O altă opțiune ar putea fi injecțiile subcutanate de lăptișor de matcă: 20-50 mg timp de o lună [Kałużny 1996].

Vindecarea rănilor

Îngrijirea rănilor după operații ginecologice sau finalizarea chirurgicală a nașterii presupune prevenirea infectării locului inciziei (sau fisurii - ca în cazul unei rupturi perineale în timpul nașterii). În cazul rănilor infectate cu o cantitate mare de conținut purulent care se scurge, poate părea că o soluție bună este utilizarea pansamentelor cu miere, dar acest lucru nu este utilizat frecvent [Simka 2006]. Sioma-Markowska a remarcat efectele pozitive ale tratării rănilor ginecologice cu vindecare dificilă prin utilizarea mierii de manuka [2011]. De remarcat este și efectul sinergic al mierii de manuka cu tratamentul cu antibiotice precum oxacilină, tetraciclină, imipenem, mupirocin sau rifampicină, care permite scăderea dozei de medicament și împiedică dezvoltarea rezistenței la antibiotice [Czajkowski 2017]. Mierea în combinație cu tratamentul cu antibiotice în tratarea rănilor poate accelera eradicarea microorganismelor și poate reduce timpul de vindecare a plăgii prin stimularea granulării și epitelizării plăgii, care la rândul său permite o recuperare mai rapidă [Pietrusa, Derbisz 2016; Czajkowski 2017; Kędzia, Hołderna-Kędzia 1994]. Un efect similar a fost observat după utilizarea mierii și propolisului împreună cu antibioticele [Kędzia, Hołderna-Kędzia 2010]. Krzyszkowska [1995] pentru tratamentul rănilor greu de vindecat după cezariană și incizie perineală, indică numai propolisul - evidențiind efectul său de regenerare a țesutului și antibacterian. În mod similar, Gala [1994] - recomandă unguent de propolis 3-5% sub formă de comprese de 2 ori pe zi, după ștergerea plăgii și după operația obstetrică cu soluție de propolis 7% etanol pentru uz extern.

Concluzii

Tratamentul cu produse apicole necesită cunoștințe și experiență. Dozele și concentrațiile de produse apicole variază în funcție de obiectivul pe care intenționăm să-l atingem: cele inferioare sunt utilizate profilactic, cele mai mari pentru scopuri medicinale [Gala 1994]. În terapia cu miere, foarte mult depinde de alegerea tipului potrivit de miere [Krzyszkowska 1995]. Atunci când se utilizează produse apicole, trebuie avut în vedere faptul că unele persoane pot avea reacții alergice. Uneori, contraindicațiile pentru utilizarea lor pot fi boli infecțioase acute, alergii, boala Addison (lăptișor de matcă), boli renale avansate, afecțiuni gastrointestinale cronice sau primul trimestru de sarcină (polen de albine), precum și hipersensibilitate și intoleranță din partea tractului gastro-intestinal (miere) [Gala 1994]. De asemenea, este foarte important să stocați în mod corespunzător produsele apicole - în general se poate spune că sunt afectate în mod negativ de temperaturi ridicate, lumină de zi și umiditate ridicată.

Sylwia Jarco
Universitatea de Medicină din Silezia, Katowice

Sursa articolului: E.M. Szymański (ed.) Aspecte selectte ale vieții albinelor, Wydawca Górnołużyckie Stowarzyszenie Pszczelarzy w Zgorzelcu, Zgorzelec 2018, s. 57-65.

Abonament