Lucrări asupra familiilor de albine în luna AUGUST
ACŢIUNI PRIORITARE ÎN LUNA AUGUST:
- lucrări de organizare a cuiburilor în vederea iernării;
- realizarea examenului clinic al familiilor de albine şi efectuarea eventualelor tratamente necesare;
- întărirea familiilor nou formate și slabe pentru a putea depăşi cu bine perioada de iernare;
- verificarea calității și cantităților rezervelor de hrană și eliminarea celei necorespunzătoare;
- schimbarea mătcilor necorespunzătoare;
- administrarea hrănirilor de stimulare pentru creşterea albinei de iernare și celor pentru completarea rezervelor;
- evitarea furtișagului care poate să apară cu prilejul hrănirilor;
- reformarea fagurilor vechi și conservarea fagurilor goi și
- verificarea și recondiționarea stupilor în care vor ierna familiile de albine.
Stupină în august retrasă la Tulcea - Delta Dunării
Luna august , numită și „gustar”, trebuie să fie luna destinată asigurării proviziilor necesare familiilor de albine pentru iernare și începerii formării albinelor care vor ierna, atât sub aspect calitativ cât și sub aspect cantitativ.
Este foarte important ca fiecare stupar să cunoasca și să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menținute la o putere cât mai mare (număr de albine) știut fiind că puterea familiei stă în mulțimea de albine care populează stupul.
Se știe că în urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slabite atât din punct de vedere al cantității de albine, cât și al calității matcii. Dar, dacă în luna iulie creșterea puietului a înregistrat o diminuare, în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creștere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii. Astfel începe perioada creșterii albinelor de iarnă, în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Plante melifere cu pondere mare care înfloresc în august
Un sprijin destul de eficace pentru desfășurarea acțiunilor de menținere a unei activități susținute a familiilor de albine este și faptul că luna august este luna în care multe specii de interes melifer se află în diferite fenofaze de înflorire (început, maxim, sfârșit). Pentru documentare vedeți “Plante melifere de foarte mare și mare pondere economic-apicolă“, autori Petre IORDACHE, Ileana ROȘCA și Mihai CISMARU, Editura Lumea apicolă, București 2008.
Este bine de știut că toate lucrarile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere și exigența maxima, aceasta garantând o buna trecere, fără pierderi, a iernii și un start bun în primăvara următoare.
Principalele acțiuni și lucrări care trebuiesc executate în această lună sunt descrise în subcapitolele care urmează.
Lucrări de organizare a cuiburilor în vederea iernării
În principal, lucrările de organizare a cuiburilor familiilor de albine în vederea iernării se vor concretiza prin îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu porțiuni de miere puțină, echilibrarea și eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Restrangerea si reorganizarea cuibului in august
Nopțile cu temperaturi scăzute fac ca reginele să-și încetinească ouatul și pentru ca acest lucru să nu se întâmple se va proceda la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine. Ramele cu puiet gata de eclozionare și cele cu miere puțină vor fi trecute în marginea cuibului după descăpăcirea mierii dispunându-se după diafragmă, de unde albinele vor căra mierea înapoi în cuib. De asemenea, după restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei se va proceda la împachetarea cuibului pe lateral și deasupra podișorului cu materiale termozolante.
Profitând de prilejul examinării cuiburilor familiilor de albine ale stupinei se va face și o evaluare a puterii și gradului de dezvoltare a acestora.
Stabilirea puterii unei familii, în general, se va face în funcție de numărul de albine pe care le conține știind că o familiie, care la sfârșitul lunii iunie ar trebui să atingă apogeul dezvoltării, ar trebui să conțină 30000 la 50000 de albine și că 10000 albine cântăresc circa 1 kg.
În continuare pentru evaluarea puterii familiilor de albine vom da greutățile aproximative ale albinelor acoperitoare ale diferitelor tipuri de rame și numărul albinelor conținute de intervalele dintre acestea. Astfel:
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Realizarea examenului clinic al familiilor de albine şi efectuarea eventualelor tratamente necesare
Cu ocazia lucrărilor de organizare a cuiburilor în vederea iernării se va realiza și examinarea stării de sănătate a familiilor și, în caz de nevoie, se vor colecta probe pentru analizele corespunzătoare (vedeți subcapitolele 3.2.7 și 6.2.1).
Totodată, considerând că s-au efectuat extragerile de miere de la ultimele culesuri de producție, se vor executa preventiv cel puțin 2 tratamente pentru ținerea sub control a infestației cu varroză.
Este neapărat necesar ca în perioada iulie-august, după ultimul cules de producție, tratamentele împotriva varrozei să fie aplicate cu toată seriozitatea și minuțiozitatea deoarece în această perioadă numărul acarienilor Varoa jacobsoni crește dramatic și acarienii se află în puiet în proporție de 90%. În același timp cantitatea de puiet scade astfel încăt din ce în ce mai mulți acarieni se află în celulele cu puiet din ce în ce mai reduse la număr și, deci, din ce în ce mai atacate. Tot în această perioadă crește și numărul acarienilor pe albinele adulte. Familiile de albine ating punctul critic al infestării cu varooză și primele pagube devin vizibile.
Sunt însă și vătămări ale albinelor care sunt greu de observat de către apicultori și ele constau, de exemplu, din sustragerea proteinei de către acarienii care parazitează puietul. Astfel, atacul unui singur acarian reduce corpul gras al albinei, care va ecluziona ulterior, cu 22%, iar în cazul a doi acarieni, cu 40%. Din această cauză durata de viață a albinelor care vor intra în iarnă va fi redusă drastic.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Efectuarea tratamentului împotriva varrozei
Întărirea familiilor nou formate și slabe pentru a putea depăşi cu bine perioada de iernare
În această lună, după sfârșitul culesurilor de producție, familiile depistate slabe și cele nou formate se controlează periodic, momente în care se stabilește prezența și calitatea reginelor, puterea, calitatea și cantitatea rezervelor de hrană destinată iernării, modul de organizare a cuibului și starea de sănătate.
La acestea, cu prioritate, este necesar ca în perioada august – septembrie să se facă stimularea creșterii puietului prin hrăniri de stimulare cu miere descăpăcită, sirop de zahăr, zahăr tos umectat, siropuri zaharoase atestate pentru hrana albinelor, polen sau înlocuitori de polen.
Totodată, pentru completarea rezervelor de hrană pentru iernare se administrează rame cu miere de la rezerva stupinei sau sirop de zahăr 2:1 și, la nevoie, rame cu păstură de la familii la care acestea prisosesc.
Pentru luna septembrie trebuie reținut că aceste familii împreună cu familiile ajutătoare se vor tria cu atenție împărțindu-se în două categorii:
- familiile care au ajuns la o stare de dezvoltare corespunzătoare așa că vor ierna ca unități biologice de sine stătătoare și
- familiile care nu au ajuns la o stare de dezvoltare corespunzătoare astfel că se desfințează, ocazie cu care albinele, puietul și rezervele de hrană se folosesc la întărirea altor familii.
Toate lucrările de îngrijire a acestor familii, executate la timp și la un înalt nivel calitativ, au ca scop obținerea unor unități biologice puternice, productive și sănătoase, care va da garanția trecerii iernii fără pierderi și a dezvoltării cât mai timpurii în primăvara care va veni după iarnă.
Verificarea calității și cantităților rezervelor de hrană și eliminarea celei necorespunzătoare
Dupa terminarea culesurilor târzii, se vor ridica magazinele și corpurile de recolta (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum și ramele de recoltă de la stupii orizontali și cu ocazia lucrărilor de organizare a cuiburilor în vederea iernării se vor evalua cu atenție cantitățile și calităților rezervelor de hrană destinate iernării familiilor de albine.
Pentru aprecierea calității mierii din cuiburi se va avea în vedere ca rezervele să conțină miere florală depozitată în rame cu faguri corespunzători având cellule de albine lucrătoare, mierea fiind pe cel puțin 2/3 din rame și căpăcită. Ramele cu miere ne căpăcită nu se admit deoarece aceasta fiind puternic higroscopică există pericolul ca iarna să mucegăiască provocând necazuri albinelor. Aceste rame se vor trece după diafragme pentru ca albinele să care mierea în cuib unde să o căpăcească sau se vor extrage după excluderea din cuib urmând ca mierea să se dea apoi ca hrană albinelor.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Metoda cu alcool
O parte de miere se amestecă cu o parte egală de apă distilată. La această soluție se adaugă 10 părți de alcool de 96 grade și se amestecă bine. În cazul prezenței manei, soluția se tulbură și după un timp se depune un sediment pe fundul eprubetei. La mană mai puțină nu este depunere dar soluția e tulbure. Dacă nu este miere de mană, soluția rămâne transparentă.Evaluarea cantităților de miere ale rezervelor de hrană ale familiilor de albine se poate face ținând cont de acoperirile cu miere ale ramelor cu faguri știind că:
- o ramă Dadant Blatt (420X270 mm = 11,20 dm2 ) complet căpăcită poate conține 3 la 3,5 kg miere și
- o ramă ME (420X210 mm = 8,30 dm2 ) complet căpăcită poate conține 1,8 la 2,5 kg miere, iar
- un pătrat cu latura de 5 cm de fagure complet căpăcit conține 44 g miere și necăpăcit 25 g
Astfel se poate aprecia dacă familiile de albine au suficiente reserve pentru iernare, circa 15 la 18 kg miere sau dacă rezervele trebuiesc completate
Schimbarea mătcilor necorespunzătoare
Când se examinează – la sfârșitul verii – cuiburile familiilor de albine, se va constata că în stupină există familii de albine cu 4 la 5 rame cu puiet, unele cu 2 la 3 rame și altele lipsite total de puiet.
Încercând să explicăm cauzele deosebirilor de dezvoltare analizăm acțiunile precedente care s-au petrecut anterior cu aceste familii de albine și se fac următoarele constatări: în familiile cu 4 la 5 rame puiet reginele au fost înlocuite în timpul culesurilor de vară și acestea fiind tinere depun în perioada de toamnă un număr mai mare de ouă decât reginele bătrâne. Această calitate se poate astfel folosi pentru mărirea puterii familiilor de albine și menținerea unui ritm ridicat de dezvoltare. Concluzia este în favoarea înlocuirii reginelor bătrâne cu regine tinere de bună calitate.
Înlocuirea rginelor
Astfel, tehnologiile moderne de creștere și exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate reginele stupinei știut fiind că prolificitatea scade cu vârsta și o regină de 3 ani nu mai posedă o ritmicitate de ouat multumitoare.
Totodată, este de remarcat că perioada sfârșitului verii și începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea reginelor în familiile de albine destinate schimbarii se petrece cel mai ușor adică fără sau cu puține manifestări de respingere.
Înlocuirea reginelor este bine, în primul rând, să se facă cu regine împerecheate evitându-se folosirea pentru înlocuire a reginelor neîmperecheate sau, mai rău, cu botce căpăcite. Neajunsul ultimilor două tipuri de înlocuiri prezintă dezavantajul că familia rămâne fără puiet 10 la 15 zile perioadă în care dezvoltarea ei stagnează și chiar regresează. Totodată tinerele regine se pot pierde la zborurile de împerechere și aceste familii devin orfane.
Administrarea hrănirilor de stimulare pentru creşterea albinei de iernare și celor pentru completarea rezervelor
Administrarea hrănirilor în această perioadă este de două feluri: hrănirile stimulative și hrănirile de completare.
Hrănirile stimulative au drept scop întreținerea activității familiilor de albine în stare activă astfel încât regina să-și mențină ponta ouând în cantități suficiente pentru a forma contingentul de albină de iarnă care va trebui să trăiască până la sfârșitul lui februarie începutul lui martie când apar albinele tinere de primăvară.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Hrănirile de completare au drept scop să ajute ca rezervele de hrană din familiile de albine să ajungă la cantitățile necesare pentru traversarea iernii și ajungerea în primăvară când natura reîncepe să ofere culesuri de întreținere. Cuantumul cantităților de miere necesare depinde de puterea familiilor de albine, de tipul de stupi utilizați, de vitregia iernii de traversat ș.a.m.d.
Se poate considera că pentru o familie de putere mijlocie este nevoie pentru iernare de 18 – 20 kg miere și 2 – 3 kg păstură. Consumarea acestor reserve nu este uniformă în fiecare lună, ci el este de 500 – 800 g/lună, în primele luni ale iernii și de 1,5 – 3 kg/lună, în ultimile luni ale iernii, după apariția puietului în cuib.
Consumul mediu de miere în perioada de iarnă a unei familii cu 15000 – 20000 albine(1,5 – 2 kg) (după E.Mârza și N.Nicolaide “Inițiere și practică în apicultură “ Bucuresti 1990)
Luna |
Consum miere [kg] |
Octombrie |
0,800 – 0,850 |
Noiembrie |
0,750 – 0,800 |
Decembrie |
0,750 – 0,850 |
Ianuarie |
0,950 – 1,050 |
Februarie |
1,200 – 1,500 |
Martie |
2,000 – 2,500 |
Ca și în cazul hrănirilor de stimulare și aici se pune în primul rănd problema completării rezervelor cu faguri cu miere de la depozitele stupinelor, dacă acestea există, și uneori acestea nu există, mercantilismul unora împiedică constituirea acestor depozite sau sunt și cauze obiective, cum ar fi ani apicoli săraci.
În cazul folosirii pentru completarea rezervelor de iarnă a ramelor cu miere de la depozitele stupinelor, acestea se vor pune în marginea cuiburilor lângă ramele cu puiet având grijă să conțină cel puțin 2 kg miere, să fie căpăcite, cu celule de lucrătoare și în ele anterior să fi fost crescute cel puțin 2 -3 generații de puiet.
Dacă nu mai sunt rame cu miere dar sunt asigurate rezerve din miere în cantitate de cel puțin 50% hrănirile de completare se pot face și cu siropuri de zahăr în concentrație 2:1 care se introduc în doze zilnice de 2 – 5 kg, în funcție de puterea de prelucrare a fiecărei familii de albine.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Evitarea furtișagului care poate apărea cu prilejul hrănirilor
Se știe că furtișagul întro stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări care poate duce la periclitarea existenței unor familii de albine sau chiar a stupinei în totalitate. Drept urmare trebuiesc luate toate măsurile pentru nu declanșa acest fenomen atât de nociv.
Pe durata hrănirilor de completare și stimulative se impune o mare atenție pentru preîntâmpinarea furtișagului între albine și în acest scop, în primul rând, se micșorează urdrinișurile stupilor în funcție de puterea familiilor de albine.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Reformarea fagurilor vechi și depozitarea fagurilor goi
Pentru îndeplinirea acestor operațiuni se vaține cont de indicațiile de la capitolele 5.2.8 și 6.2.6.
În continuare se vor prezenta probleme ale cerii de albine prezentate de “Călăuza stuparului“ de N. Nicolaescu și G.Stoienescu, București 1926:
Curățirea cerii cu ajutorul acidului sulfuric
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Topirea și separarea cerii cu Ceritificatorul “La Comtoise”
Acest utilaj este alcătuit dintrun vas tronconic de 18 litri în care , în partea de sus, este un capac din sită metalică sub care se poate învârti o paletă de barbotare acționată manual de o manivelă.
Se introduc fagurii în vasul tronconic completându-l cu saramură (apă cu sare saturată) lăsându-l gol cam 4 cm.
Se pune vasul pe foc încălzindu-l până apa cu sare începe să fiarbă și barbotăm amestecul învârtind paleta de barbotare cu ajutorul manivelei. Datorită barbotării ceara se ridică trecând prin sita capacului.
Avantajul folosirii saramurii saturate în locul apei curate este că aceasta fierbe la 110O C făcând ca la fierbere amestecul să fie foarte fluid astfel că ceara trece foarte ușor prin sita capacului separându-se de boștina care rămâne pe fundul vasului.
În general după o fierbere de circa 15 minute separarea ceară-boștimnă se produce și se stinge focul, se scoate manivela capacului și se lasă vasul să se răcească lent, după care se recoltează calupul de ceară
Verificarea și recondiționarea stupilor în care vor ierna familiile de albine
Tot în această lună, în zilele călduroase, însorite, preferabil după amiaza, prin luarea tuturor măsurilor de prevenire a iscării furtişagului între albine, se poate face mutarea (transvazarea) familiilor de albine în stupi curaţi, dezinfectaţi, reparaţi şi vopsiţi.
Acum această transvazare se face mai ușor dat fiind puterea mai redusă a familiilor de albine.
[...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament
Nr. crt. |
Denumirea speciei |
Pondere meliferă |
Perioada de înflorire lunile |
Date biologice |
Cantitatea de nectar mg/floare |
Productia de miere Kg/ha |
1 |
Agrişul (Ribes uva-crispa L.) |
mijlocie |
aprilie- mai |
a.sp.ct.n.p. |
0,2 – 1,0 |
25 – 70 |
2 |
Aninul alb (Alnus incana (L.) Moench.) |
mică |
martie-aprilie |
a.p.m. |
- |
m:10 |
3 |
Arborele Iudei (Cercis siliquastrum L.) |
fără pondere |
aprilie- mai |
a.n.p. |
- |
- |
4 |
Armurierul (Silybum marianum (L.)Gaertn.) |
mică |
aprilie-septembrie |
e.an.bn.ct.n.p. |
0,44 |
50 – 60 |
5 |
Arţarul american (Acer negundo L.) |
mică |
martie-aprilie |
a.p.n. |
- |
100 - 200 |
6 |
Arţarul tătăresc (Acer tataricum L.) |
mare |
martie-aprilie |
a.n.p.m. |
- |
300 – 600 |
7 |
Bănuţii (Bellis perennis L.) |
mică |
februarie-octombrie |
e.pr.sp.ct.n.p. |
- |
20-50 |
8 |
Bibilica (Fritillaria meleagris L.) |
fără pondere |
aprilie- mai |
e.pr.sp.n.p. |
- |
10 – 12 |
9 |
Brânduşa de primăvară (Crocus vernus (L.)Wulf.) |
mică |
martie-aprilie |
e.pr.sp.n.p. |
- |
10 – 20 |
10 |
Brânduşa galbenă (Crocus flavius (L.) Wulf.) |
mică |
(februarie) martie-aprilie |
e.pr.sp.n.p. |
0,02 - 0,06 |
10 – 20 |
11 |
Brânduşa galbenă (Crocus flavius (L.) Wulf.) |
mică |
(februarie) martie-aprilie |
e.pr.sp.n.p. |
0,02 - 0,06 |
10 – 20 |
12 |
Brebenelul (Corydalis bulbosa Pers.) |
mică |
martie-aprilie |
e.pr.sp.n.p. |
0,03 – 0,1 |
10 - 20 |
13 |
Caisul (Prunus armeniaca L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.ct.n.p. |
0,2 – 0,4 |
25 – 40 |
14 |
Căpşunul (Fragaria moschata Duch.) |
mică |
aprilie-iunie |
e.pr.ct.sp.n.p. |
- |
30 - 40 |
15 |
Cătina albă (Hippophae rhamnoides L.) |
mijlocie |
aprilie–iunie |
a.sp.n.p. |
- |
25 - 50 |
16 |
Cerul (Quercus cerris L.) |
mijlocie |
aprilie- mai |
a.p.m. |
- |
20 |
17 |
Cimişir (Buxus sempervirens L.) |
mică |
aprilie- mai |
a.ct.n.p. |
- |
20 |
18 |
Cireşul şi Cireşul pădureţ (Cerasus avium (L.) Moench.) |
mijlocie |
aprilie- mai |
a.ct.sp.n.p. |
0,5 – 1,4 |
30 – 40 |
19 |
Ciuboţica cucului (Primula verris Linné) |
mică |
aprilie- mai |
pr.sp.n.p. |
- |
- |
20 |
Coacăzul negru (Ribes nigrum L.) |
mică |
aprilie- mai |
a.sp.ct.n.p. |
0,3 – 1,6 |
20 - 50 |
21 |
Coacăzul roşu (Ribes rubrum L.) |
mică |
aprilie- mai |
a.sp.ct.n.p. |
0,01 – 0,45 |
10 - 20 |
22 |
Corcoduşul (Prunus cerasifera Ehrh.) |
mijlocie |
aprilie |
a.ct.n.p.c. |
0,8 – 1,2 |
25 - 40 |
23 |
Cornul (Cornus mas L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.n.p.c. |
- |
20 |
24 |
Cruşânul (Frangula alnus Mill.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.n.p. |
- |
35 - 100 |
25 |
Forsiţia (Forsythia suspense (Thunb)Vahl.) |
fără pondere |
martie-aprilie |
a.ct.n.p. |
- |
10 |
26 |
Gorunul (Qurscus petraea (Matt.)Libl.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.p.m. |
- |
m:20 |
27 |
Ienupărul (Juniperus communis L.) |
fără pondere |
aprilie-mai |
a.sp.p.m. |
- |
- |
28 |
Jugastrul (Acer campestre L.) |
mare |
aprilie-mai |
a.sp.n.p.m. |
- |
200 - 400 |
29 |
Lânăriţa (Linaria Vulgaris (L.)Miller) |
fără pondere |
aprilie-septembrie (octombrie) |
e.pr.sp.n.p. |
- |
- |
30 |
Leurda (Allium ursinum L.) |
mijlocie |
aprilie-mai (iunie) |
e.pr.sp.n.p. |
- |
- |
31 |
Luminiţa (Oenothera biennis L.) |
fără pondere |
aprilie- august |
e.bn.ct.n.p. |
- |
- |
32 |
Mahonia (Mahonia aquifolium L.) |
mică |
aprilie- mai |
a.ct.n.p. |
- |
20 - 50 |
33 |
Măceşul (Rosa canina L.) |
mijlocie |
aprilie |
a.sp.n.p. |
- |
10 - 20 |
34 |
Mălinul (Prunus padus L.) |
fără pondere |
aprilie-mai |
a.n.p. |
- |
- |
35 |
Mărul (Malus domestica Borkh.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.ct.n.p. |
0,4 – 3,7 |
30 -42 |
36 |
Mesteacănul (Betula pendula Roth.) |
mică |
aprilie- mai |
a.p.m. |
- |
m:10 |
37 |
Mesteacănul pufos (Betula pubescens Ehrh.) |
mică |
aprilie- mai |
a.p.m. |
- |
m:10 |
38 |
Mierea ursului (Pulmonaria officinalis L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
e.pr.sp.n.p. |
0,7 – 1,3 |
52 - 100 |
39 |
Migdalul (Amygdalus communis L.) |
mijlocie |
martie-mai |
a.ct.n.p. |
0,1 – 0,3 |
12 - 14 |
40 |
Migdalul pitic (Prunus tenella Batsch.) |
mijlocie |
martie-mai |
a.ct.n.p. |
0,05 – 0,2 |
10 - 12 |
41 |
Nalba de grădină (Althaea rosea Cav.) |
fără pondere |
aprilie-octombrie |
e.pr.ct.n.p. |
- |
30 - 50 |
42 |
Nucul (Juglans regia L.) |
fără pondere |
aprilie-mai |
a.ct.sp.p.c. |
- |
- |
43 |
Paltinul argintiu (Acer saccharinum L) |
fără pondere |
aprilie |
a.n.p. |
- |
- |
44 |
Paltinul de câmp (Acer platanoides L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.n.p.m. |
- |
100 - 200 |
45 |
Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.n.p.m. |
- |
200 |
46 |
Paltinul roşu (Acer rubrum L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
A.n.p. |
- |
100 - 200 |
47 |
Păducel2 (Crataegus oxiacantha Auct.Non L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.sp.n.p. |
- |
35 - 100 |
48 |
Păpădia (Taraxacum officinale L.) |
mijlocie |
aprilie-octombrie |
e.pr.sp.n.p. |
1 - 3 |
200 |
49 |
Părul (Pyrus sativa Lam.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.ct.n.p. |
0,51 |
18 - 20 |
50 |
Pepenele galben (Cucumis mello L.) |
mijlocie |
aprilie-septembrie |
e.an.ct.n.p. |
0,08 – 0,1 |
10 - 100 |
51 |
Pepenele verde (Cirtullus vulgaris L.) |
mijlocie |
aprilie-septembrie |
e.an.ct.n.p. |
0,1 – 1,0 |
40 - 100 |
52 |
Piersicul (Persica vulgaris Mill.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.ct.n.p. |
0,8-0,2 |
20-40 |
53 |
Plopul alb (Populus alba L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.p.m.c. |
- |
m:20 |
54 |
Plopul negru (Populus nigra L.) |
mică |
martie-aprilie |
a.p.m.c. |
- |
- |
55 |
Plopul tremurător (Populus tremuloides L.) |
mică |
martie-aprilie |
a.p.m.c. |
- |
- |
56 |
Podbalul (Tussilago farfara Lineé) |
fără pondere |
martie-maI |
e.pr.sp.n.p. |
- |
- |
57 |
Porumbarul (Prunus spinosa L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.sp.n.p. |
0,7 |
25 - 40 |
58 |
Prunul (Prunus domestica L.) |
mijlocie |
aprilie |
a.ct.n.p.m. |
0,6 – 1,0 |
20 - 30 |
59 |
Rapiţa mare (Brassica napus oleifera L.) |
mare |
aprilie-mai |
e.an.ct.n.p. |
0,3 – 0,8 |
35 - 100 |
60 |
Rapiţa mică (Brassica rapa oleifera L.) |
mare |
aprilie-mai |
e.an.sp.n.p. |
0,1 – 0,5 |
30 - 100 |
61 |
Răchita (Salix viminalis L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.sp.ct.n.p. |
- |
100 |
62 |
Răchita roşie (Salix purpurea L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.sp.ct.n.p. |
- |
100 |
63 |
Rotungioara (Glechoma hederacea Linné) |
mică |
aprilie-iunie |
e.pr.sp.n.p. |
- |
60 - 70 |
64 |
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis Linné) |
fără pondere |
aprilie-mai |
e.pr.ct.n.p. |
0,5 – 0,98 |
100 - 130 |
65 |
Ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis Linné) |
mică |
aprilie- mai |
e.pr.sp.ct.n.p. |
- |
- |
66 |
Salcâmul mexican (Robinia neomexicana Gray.) |
mare |
aprilie- august |
a.n.p. |
3,2 |
1000 |
67 |
Salcia albă (Salix alba L.) |
mare |
aprilie- mai |
a.n.p.m.c. |
0,2 – 0,6 |
100 - 150 |
68 |
Salcia Căprească (Salix caprea L.) |
mare |
martie-aprilie |
a.p.m. |
- |
10 - 20 |
69 |
Salcia plesnitoare (Salix fragilis L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.n.p. |
- |
100 |
70 |
Salcia pletoasă (Salix babylonica L.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.m.p.m. |
- |
100 |
71 |
Spanacul (Spinacea oleracea L.) |
fără pondere |
În funcţie de data semănatului |
e.an.ct.p. |
- |
- |
72 |
Spânzul (Helleborus purpurescens Waldst. Et.Kit.) |
mică |
februarie-aprilie |
e.pr.sp.n p. |
0,2-0,5 |
- |
73 |
Stejarul (Quercus robur L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.p.m. |
- |
m:20 |
74 |
Stupitul cucului (Cardamine pratensis L.) |
fără pondere |
aprilie-mai |
e.pr.sp.ct.n.p. |
- |
- |
75 |
Tisa (Taxus Baccata L.) |
mică |
martie-aprilie |
a.sp.ct.n.p. |
- |
30-40 |
76 |
Tulichina (Daphne mezereum L.) |
mică |
februarie-aprilie |
a.sp.n.p. |
- |
10-20 |
77 |
Ulmul de câmp (Ulmus minor Mill.) |
mijlocie |
martie-aprilie |
a.p.m.c. |
- |
m:10 |
78 |
Urzica moartă albă (Lamium album L.) |
mijlocie |
aprilie-august |
e.pr.sp.n.p. |
0,8 |
100 - 180 |
79 |
Urzicuţa moartă (Lamium purpurem L.) |
mijlocie |
martie-octombrie |
e.pr.sp.n.p. |
0.4-0,6 |
50-90 |
80 |
Verigariul1 (Rhamnus catharica L.) |
mijlocie |
aprilie-iunie |
a.sp.n.p. |
- |
30 - 50 |
81 |
Verigariul2 (Rhamnus tinctoria L.) |
mijlocie |
aprilie-iunie |
a.sp.n.p. |
- |
30 - 50 |
82 |
Vişinul (Prunus cerasus L.) |
mijlocie |
aprilie-mai |
a.ct.n.p. |
0,5 – 1,2 |
30 - 40 |
83 |
Velnişul (Ulmus laevis Pall.) |
fără pondere |
martie-aprilie |
a.p.m. |
- |
10 |
84 |
Viorelele (Scilla bifolia Lineé) |
mică |
martie-aprilie |
e.pr.sp.ct.n.p. |
- |
10-12 |
85 |
Zambila (Hyacinthus orientalis L.) |
Fără pondere |
martie-aprilie |
e.pr.ct.n.p. |
- |
30 - 35 |
86 |
Zălogul (Salix cinerea L.) |
mare |
martie-aprilie |
a.sp.n.p.c. |
- |
100-150 |
Observație
Datele biologice utilizează următoarele coduri:
A = arbore, a = arbust, e = erbacee, an = anuală, bn = bienală (bianuală),
pr = perenă, ct = cultivată, sp = spontană, n = nectariferă, m = mană, c = clei (propolis)